O platformă virtuală de comerţ electronic este formată din două componente principale. Componenta BACK-END şi componenta FRONT-END.

       Componentele BACK-END şi FRONT-END sunt formate la rândul lor din module cu funcţii specializate pentru îndeplinirea anumitor sarcini. Componenta BACK-END poate fi asemănată cu „mâinile nevăzute” care pun în mişcare „rotiţele” mecanismului platformei de comerţ electronic. Aceasta conţine trei subdiviziuni importante: prima se ocupă de informaţiile despre stocurile produselor prezentate pe site şi de relaţiile cu furnizorii acestora; a doua se ocupă cu transmiterea comenzilor, după ce au fost aprobate, către furnizori şi implicit către firmă sau serviciul de curierat şi cea de a treia subdiviziune se ocupă de relaţiile cu clienţii.

        Comunicarea cu furnizorii se poate face în mod automatizat sau manual. În cazul automatizării, cea mai frecventă metodă este cea a „bazelor de date relaţionale” şi constă în crearea unor funcţii de legătură între baza de date a platformei virtuale cu bazele de date ale furnizorilor. Astfel în momentul în care apar modificări de stoc în cadrul bazelor de date ale furnizorilor, acestea se propagă automat şi în baza de date a site-ului. În cazul comunicării manuale, aceasta se face prin e-mail, sms sau telefon, această metodă fiind şi cea care prezintă un risc sporit de apariţie a erorilor.

        A doua subdiviziune, cea în care se realizează transmiterea comenzilor către furnizori, poate fi realizată, de asemenea, manual (telefon, fax) sau automat prin intermediul poştei electronice sau a mesajelor scrise (sms). Atât email-urile cât şi sms’urile sunt iniţiate automat de aplicaţii web specializate, doar în momentul în care comanda produsului a fost verificată şi validată.

       Cea de a treia subdiviziune menţine contactul cu clienţii, furnizând informaţii, în mod automat sau la cererea clientului, despre faza în care se află comanda acestuia şi o estimare aproximativă până la momentul livrării. Informaţiile pot fi furnizate pe website, în cadrul unei secţiuni speciale create pentru clienţi, sau prin mesaje de poştă electronică şi mesaje sms.

       După finalizarea instalării BACK-END-ului, şi ajustarea ultimelor detalii, ne putem axa pe cea de-a doua componentă a platformei virtuale, şi anume FRONT-END-ul. Componenta FRONT-END este formată din patru segmente de bază. Aceste segmente sunt:

- bazele de date;

- interfaţa grafică;

- securitatea informaţiilor şi a tranzacţiilor;

- procesarea plăţilor.

       Bazele de date sunt folosite pentru stocarea informaţiilor despre clienţi, cum ar fi numele, prenumele, telefon, adresa, e-mail, tipul de plată, varianta preferată de livrare, istoricul de cumpărări al acestora, dar şi produse din actuala comandă. De asemenea, baza de date ar trebui să furnizeze informaţii în legătură cu produsele şi serviciile oferite de website, şi anume: numărul de înregistrare al produsului, descriere, fotografii, stocul disponibil, costurile livrării, timpul estimativ al livrării şi alte informaţii importante.

       Pentru a atrage clienţii şi pentru a-i menţine pe site până în momentul realizării unei comenzi, avem nevoie de o Interfaţă grafică a website-ului care trebuie să denote seriozitate şi profesionalism, dar să aibe şi o atractivitate pe măsură. Clientul nu vede niciodată mai departe de interfaţa grafică, el nu poate vedea structura back-end-ului, nu poate ghici calitatea şi seriozitatea serviciilor oferite de un website. Pentru a pune în evidenţă toate aceste lucruri, avem nevoie de un design cu o structură de navigare uşor de utilizat şi care să aibe un maxim de intuitivitate.

       Cele mai folosite tehnologii pentru crearea interfeţelor grafice ale website-urilor sunt HTML/XHTML/CSS/DHTML/PHP pentru dinamicitate şi Flash/Java pentru interactivitate. Să ne imaginăm câţi clienţi ar intra într-un magazin a cărui faţadă este neîngrijită şi dărăpănată. Sau câţi clienţi rămân într-un magazin în care nu ştiu pe unde să ajungă la rafturile cu produse, sau după ce şi-au umplut coşurile cu cumpărături, nu reuşesc să ajungă la casele de marcat pentru a plăti. Şi nu în ultimul rând, câţi clienţi renunţă să-şi mai efectueze cumpărăturile într-un magazin unde de fiecare dată când au avut nevoie de un raspuns la o întrebare n-au reuşit să-l obţină. Lucrurile se desfăsoară în mod asemănător şi cu clienţii unui magazin virtual şi toate aceste lucruri se regăsesc în interfaţa grafică a website-ului.

       Securitatea informaţiilor şi tranzacţiilor. Există două niveluri de securizare a informaţiilor pe Internet, primul nivel este constituit de un certificat digital iar celălat nivel este SSL (Secure Sockets Layer).

       Certificatele Digitale sunt fişiere electronice care sunt folosite pentru a identifica în mod unic persoane şi resurse pe Internet. Certificatele digitale mai au un rol, acela de a activa liniile de comunicare securizate şi confidenţiale între două entităţi.

Există patru tipuri de certificate folosite la identificare:

ü      „Certificate Authority Certificate” – Acest certificat este folosit de către Autorităţile de Certificare (CA), precum Verisign sau Entrust Technologies, pentru a semna alte certificate.

ü      „Server Certificates” – Serverele Web folosesc acest tip de certificate pentru a identifica compania care se află în spatele serverului. De asemenea acest tip de certificat este necesar pentru sesiunile SSL (Secure Sockets Layer) şi pentru procesările SET (Secure Electronic Transactions).

ü      „Personal Certificates” – Persoanele individuale folosesc certificatele personale pentru a putea trimite mesaje S/MIME şi pentru a putea accesa serverele web folosind SSL şi SET.

ü      „Publishers Certificates” – autorii de software folosesc acest tip de certificate pentru a semna şi identifica aceste produse, pentru ca utilizatorii să fie informaţii de originalitatea acestora. [1]

        Procesarea plăţilor online este ultimul segment al FRONT END-ului. Pentru acest segment este necesară crearea unui cont de comerciant şi implementarea unui procesor de plăţi online. Procesorul de plăţi realizează o conexiune între reţeaua Internetului şi subreţeaua interbancară; prin aceasta se transmit detaliile comenzii iniţiate, iar în urma procesării, acesta validează sau invalidează comanda. Pentru iniţierea unei afaceri online, bazate pe un model conceptual de comerţ electronic, trebuie avute în vedere câteva din etapele creării unui E-shop.

---

[1] Linda Wokosin, Components of E-Commerce – http://tc.eserver.org/authors/Wokosin,_Linda

• Post by DarK4EveR on June 28th, 2009
  Despre autor: Are 23 de ani ! Născut în Orşova pe 29 August 1986. Locuieşte în Bucureşti de aproximativ 4 ani. Fascinat de tigrii albi, Univers, omul ca animal social şi tot ce ţine de IT. De asemenea pe el trebuie sa-l înjuraţi atunci când ceva nu funcţionează bine pe acest blog.

This entry was posted on Sunday, June 28th, 2009 at 12:26 and is filed under Marketing & IT. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.