Author Archive

Ma uitam pe net zilele trecute si am citit un articol despre masonerie care m-a amuzat in ciuda faptului ca nu e prea dragut sa razi de atata prostie. Asa ca m-am hotarat sa scriu cateva randuri in care sa sintetizez o parte din informatiile pe care le detin.

Se spune ca e bine sa incepi cu inceputul, insa eu voi incepe cu sfarsitul:

In ziua de astazi daca dai un google search, tema de cautare fiind masoneria,(puteti incerca), veti descoperi in primul rand tot felul de articole care suna cam asa: “masonerie si antihrist” “demascarea manipularii colective” etc. . Nu ca ar fi asta o problema, toti avem dreptul la o opinie, insa nu cred ca e bine sa te avanti cu capul inainte intr-o problema a carei complexitate nu o cunosti sau , mai rau, sa privesti o astfel de tema foarte superficial. In general, masoneria este asociata cu teorii ale conspiratiei in care actorul principal fie este Satan, fie sunt cei care conduc lojele masonice.

Trebuie sa intelegem si sa acceptam cu totii ca asta Sandra Brown care era la moda in anii trecuti s-a dus, iar ca noul trend este Dan Brown (acuma realizez coincidenta de nume). Dan Brown este doar un reprezentant, de fapt acuma sunt multi astfel de scriitori care se folosesc de acest curent ca sa scoata niste bani frumosi din vanzarea cartilor. Bravo lor!

Revin la subiect inainte sa deviez prea mult. Masoneria este o organizatie secreta care conduce lumea din umbra, insa nu in modul in care vi-l imaginati voi probabil. Totul capata sens atunci cand te gandesti la ce inseamna de fapt sa conduci lumea. Sunt mai multe perspective, asadar poti fi:un conducator spiritual ( Iisus), un conducator politic, sau pur si simplu constintele tale intr-un domeniu te ridica deasupra omului de rand care te urmeaza fascinat. Masonii sunt alesi din randul elitelor ( incercati sa ignorati ceea ce se petrece in Romania), pentru ca au aptitudini speciale, cunostinte vaste intr-un domeniu , sau se remarca prin inteligenta. Acestia demonstreaza un interes fata de adevaratele valori: pictura, muzica, istorie, cercetare etc., fata de care raman loiali toata viata.

Faptul ca nu este la indemna oricui sa devina mason, faptul ca exista ritualuri si traditii pe care lojele masonice se straduiesc sa le pastreze, permit misterului sa planeze asupra acestei organizatie. Adevarul este ca tocmai acest mister ne intriga si ne face sa emitem tot felul de teorii nefondate. Parerea mea este ca masonii sunt o adevarata enciclopedie umana, a tot ceea ce se creaza in orice colt al lumii, pentru ca totul este inregistrat de ei.

Un fel de observatori care,insa lupta alaturi de neinitiati pentru crearea unei lumi mai bune. Ei acopera toate fronturile : medicina, chimie, fizica, biologie, geologie, astronomie, pictura,muzica, arheologie.Spuneti-i numele si sigur exista un mason care sa stie totul despre domeniul respectiv, dar nu pentru ca ar fi sub acoperire, ci insasi faptul ca stie atatea despre domeniul respectiv i-a permis sa se alature fratiei.

Probabil ca va intrebati ce legatura are titlul cu articolul acesta, de fapt e o licarire de speranta ca poate totusi lumea nu e chiar atat de rea precum ne straduim sa o facem sa para. Nici macar Romania. Nici macar Bucurestiul :D.

Acesta este o introducere in lumea masoneriei. Intrebarile sunt binevenite si voi incerca sa raspund, in masura in care o voi putea face. Va urma un articol care sa curprinda o scurta istorie a lojelor masonice.

Traim intr-o societate a vitezei in care instinctele, intuitia si reflexele pot deveni fie calitati, fie defecte. Oamenii sunt din ce in ce mai bine pregatiti , iar cei care se desprind din randul multimii trebuie sa aiba aceste abilitati care, in general, sunt innascute.

De multe ori ne intrebam ce ne face pe noi oameni, ce ne face diferiti fata de animale. Inca din antichitate, filosofii au incercat sa defineasca natura umana. Pe cand filosofi precum Sofocle nu s-au avantat cu capul inainte in fata necunoscutului, sau in fata unei incercari atat de complexe, alti filosofi precum Platon au luat in ras aceasta misiune spunand ca oamenii sunt gaini fara pene , cu unghii late. Aristotel spune ca suntem niste fiinte sociale, pe cand Pascal afirma ca suntem nenorociti viermi de pamant care ne cunoastem destinul tragic, caruia ne opunem precum se opune Sisif al lui Camus pedepsei date de catre zei.

In toata invalmaseala asta in care toata lumea are cate o parere suntem noi, astia multi, care vrem sa ne consideram ceva mai mult decat niste animale si care ne revoltam la gandul ca am putea fi comparati cu niste biete dobitoace. Eu nu incerc sa definesc omul, pentru ca nu sunt in masura sa o fac in locul altora. Ma pot defini pe mine ca pe o fiinta rationala, care are abilitatea de a crea, care traieste intr-o societate si se adapteaza acesteia si care are sentimente. Ceea ce ma aduce inapoi la esenta problemei despre care vreau sa vorbesc astazi: ce sunt sentimentele?

DEX-ul ne informeaza foarte stiintific si la obiect ca sentimentul este: un proces afectiv specific uman, care exprima atitudinea omului fata de realitate; simtamant, dar este oare chiar asa?! Spuneam mai devreme ca suntem diferiti de animale prin faptulca traim intr-o societate careia ne adaptam, fie ca asta ne face mai buni, fie ca ne face mai rai. Dintre toate trasaturile umane pe mine ma facineaza egoismul(stiu suna foarte ciudat), insa toti oamenii sunt egoiti , chiar si in clipele in care facem lucruri pozitive o facem pentru a capata un bine personal, dupa cum, in fond, spune si utilitaristul J. Stuart Mill, care considera binele colectiv drept o trasatura morala.

In fond a fi egoist nu inseamna neaparat a face rau, ci doar ca te avanti intr-o goana dupa binele personal, prin care se afiseaza o multitudine de sentimente, pe care nu are sens sa le enumar aici pentru ca le cunoastem cu totii. Sentimente precum ura, iubire, prietenia devin stari de lunga durata influentate de izbucniri impulsive (sentimente de durata scurta, stari emotionale) precum tristetea, bucuria.

Cu alte cuvinte, iubim o persoana care ne face bine, in schimb uram o persoana care ne face rau. Asadar raporturile cu cei din jur depind de aportul de bine/ rau pe care il aduc in viata noastra. Suna destul de logic, nu?

Iubirea/ura devin in fond, instincte de aparare/conservare, in functie de care ierarhizam persoanele care ne inconjoara, insa daca incercam sa ne pastram obiectivitatea vom vedea ca animalele au acelasi comportament desi mai putin dezvoltat ca noi(ele nu ajung la sentimente de lunga durata precum ura/iubirea0, de exemplu : un animal care este atacat se protejeaza, in schimb cand este mangaiat se alinta in semn de multumire. Sunt tot reflexe pe care noi, oamenii le mostenim. Putem spune asadar, ca scara evolutiei nu iarta pe nimeni si ca nu ne putem considera superiori doar pentru ca suntem oameni, in fond animalele ne-au demonstrat ca sunt mai loiale decat oamenii.

Este adevarat ca animalele pot ajunge sa arate afectivitate si recunostinta fata de mana care le hraneste, insa sentimentele se deosebesc de aceasta afectivitate  prin profunzime si durata, poate chiar complexitate.

Concluzia ar fi ca sentimentele umane sunt rezultatele unor actiuni generate de factorii exteriori, la fel ca si afectiunea pe care animalele o dezvolta fata de stapan, dar omul se demonstreaza capabil de a trece printr-o gama larga de emotii,stari sufletesti , care este foarte probabil sa aiba sa baza de evolutie chiar instinctele animalice.

Era odata o cometa pe nume Nemesis pe care calatoreau 2 vrajitori: o fata si un baiat. Acestia cautau un loc linistit in care sa poposeasca si de ce nu sa-si stabileasca un camin.. Au gasit acest loc pe o planeta plina albastra plina de viata pe nume Terra. Asadar cei 2 calatori au aterizat plini de speranta pe un lan de grau auriu. In acea noapte in care au aterizat oamenii au vazut cerul curpins de o minge de foc care , in final, a cazut pe recolta lor.. Suparati au plecat catre locul cu princina, cu speranta ca vor reusi sa salveze macar o parte din acea recolta. Ajunsi la locul cu pricina pamantenii au zarit un barbat si o femeie imbracati in straie stralucitoare care vorbeau intr-o limba necunoscuta,in timp ce faceau tot felul de semne stranii.

In acelasi timp, cometa se transforma in cel mai frumos castel pe care taranii din regiunea aceea il vazusera vreodata. castelul era din sticla, lasand toate minunatiile dinauntrul lui la vederea oricarui curios. Intr-un salon mare un divan de catifea rosie era asezat chiar in centru, intr-un colt era asezat un pian alb, iar deasupra acestuia era o poza translucida care plutea nestingherita prin aer.. Tot felul de poze asemanatoare se observau in diferitele camere.. In mijocul castelului se afla o camera prin peretii careia nu se putea observa nimic. Aici parea sa se fi ascuns ceva. Intr-o camera tot felul de intrumente incepura sa redea o melodie ce parea a fi rupta din Rai..

Pe masura ce acordurile sunau oamenii incepura sa se simta impliniti, uitara de recolta, de razboiul in mijlocul carora se aflau, de dusmanii care ii priveau din departare, si incepura sa danseze, sa ridice mainile in aer, apoi sa pluteasca ei insisi la fel ca pozele pe care le privisera uimiti cu putin timp in urma.. Vrajitorii erau incantati de priveliste : oamenii de pe planeta aceasta pareau a fi primitori si ospitalieri.

Oamenii acelui sat in care poposisera vrajitorii, care se numea Wilshire , le-au dat rangul de zei ai soarelui, si au invatat sa-i respecte si sa-i iubeasca… In schimb strainii i-au invatat pe oameni sa traiasca aproape de natura si de univers. I-au invatat ca exista viata si in alte locuri, i-au invatat sa scrie si sa citeasca folosidu-se de simboluri, sa comunice in spatiu prin semnale, sa construiasca temple ale naturii si sa calatoreasca in timp.

Cu timpul oamenii au creat o noua religie care a insemnat uitarea celor 2 zei ai soarelui. Pe masura ce noua religie se raspandea, vrajitorii se pierdeau in tristetea singuratatii… In final au hotarat sa plece in cautarea unei lumi mai recunoscatoare.. Insa pana atunci oamenii posedati de noua religie se hotarasera ca vechea religie trebuie eliminata, asadar falsii zei pe care ei insisi i-au ridicat in slavi odata , trebuiau omorati acuma.

Zis si facut se inarmara cu furci si coase, inconjurara castelul unde aprinsera mii de torte. Putinii oameni care inca ii iubeau pe cei 2 vrajitori stateau la marginea padurii privind masacrul. Le era frica sa apere ceea ce iubesc, asa ca preferau sa priveasca cu lacrimi in ochi.

Vrajitorii erau plecati in padure cautand leacuri pentru un copil bolnav care aparuse la usa lor in cautare de ajutor.. Pana sa ajunga inapoi oamenii le distrusesera castelul omorasera copilul care dormea adanc pe divan, desi acesta era complet nevinovat. Insa pentru oamenii frustrati si insetati de sange nu conta vinovatia, important pentru ei era sa omoare. Undeva departe vrajitorii priveau cum casa le este distrusa, cum tatal isi omoara copiii, sotia -sotul.

Durerea era prea mare pentru ca ei sa poata suporta. Mai intai au fost parasiti de catre parinti si blestemati sa rataceasca prin Univers, apoi au ajuns pe o planeta in care totul era pe dos, insa atunci cand au aterizat pe Terra au crezut ca au gasit Raiul oameni calzi si primitori, care sa le tina de urat in marea desarta a Universului.In realitate Pamantul a fost cea mai mare dezamagire a lor. Toate cunostintele lor, toata dragostea lor au fost impartasite unor fiinte care nu meritau, care erau dominate de instincte animalice si care s-ar omori intre ei pentru orice nimic, Amintirile cu chipurile zambitoare ale celor pe care ii considerau prieteni si care acuma cautau sa-i omoare, apareau si dispareau in timp ce valul de pe ochi era ridicat.. Stiau ca in spatele lor cineva ii observase si voia sa-i ucida, insa nici unul nu voia sa lupte importiva destinului lor.

In final si-au dat seama ca mai presus de toate nu au fost niciodata singuri ci ca s-au avut unul pe celalalt. Singura lor multumire era ca vor fi impreuna si-n moarte. Mana barbatului o stranse pe cea a femeii in timp ce aceasta il privea in ochi zambindu-i in semn de recunostinta pentru faptul ca a fost alaturi de ea. Privira Luna care parea sa oglindeasca sangele varsat pe acele meleaguri.in spate barbatul care fusese pe moarte si pe care cei 2 “zei” l-au salvat se furisase purtand 2 cutite in mainile sale. Insa cei 2 murisera inainte de a fi injughiati,alesesera sa moara din pricina tradarii inainte ca cineva sa-si murdareasca mainile cu sangele lor. Strigate de bucurie au cuprins satul patat de sange, hore si dansuri barbare s-au incins in jurul cadavrelor celor dragi.

Nimeni nu a observat ca 2 trupuri de la marginea padurii se transforma in praful de stele si se daruiesc soarelui ca sa incalzeasca lumea rece in care oamenii traiesc. Doar un copil a vazut ca in locul castelului de sticla un monument de piatra inchiant soarelui a aparut. Oamenii au numit locul cu pricina Stonehenge, iar puiul de om a ramas singurul care a stiut adevaratul scop al templului sorelui. Odata cu moartea vrajitorilor oamenii au dat uitarii stiintele in care au fost initiati de catre acestea. Pedeapsa pentru nerecunoscatori este ignoranta..