Archive for the “La gramada” Category

Parcul de langa Circul Bucuresti este o superbitate prin vegetiatia si mai ales prin lacul sau . Asta vara si chiar si primavara , au inflorit pe acest lac o podoaba ca un colier de nuferi egipteni … era o imagine de nemaipomenit , plus ratustele salbatice ce si-au facut cuiburi in trestia de pe acest lac dadeau si mai multa frumusete locului.

Insa de curand , in apropierea zonei s-a construit un nou beton numic bloc cu parcari subterane din cate am auzit si , nu stiu prea multe detalii , insa se pare ca din cauza acestuia se restrictioneaza apa care trebuia sa ajunga in lac , pentru ca este sustinut artificial , desi nu pare.

Acum , astazi , cand am fost din nou in parcul circului, apa a secat considerabil , nuferii roz , mari si impozanti  au lasat locul desertaciunii , cateva ratustele se plimba si ele , saracele cautand hrana  si , miraculos , niste oameni cu o barca venisera sa curete deseurile pe care oamenii nesimtiti le arunca in lac . Am zis miraculos pentru ca , vorbind cu niste locatari mai vechi din blocurile de pe langa parc, acestia au zis ca de mult nu mai venise sa curete lacul nimeni.

Am observat pe stalpii felinarelor un anunt cum ca duminica aceasta , 17 mai s-ar organiza un miting la intrarea in parc impotriva secarii lacului si pentru pastrarea acestuia in viata ….pentru o oaza linistita de natura!

Mai multe detalii le gasiti pe:   Vrem-orasul.blogspot.com    (   Eu intentionez sa ma duc , cine mai vine?

Top 100 Brands

AÅŸa cum reiese din top 100 brands – top realizat de http://www.brandz.com/ , Google  a depăşit Microsoft , ajungând să fie prima companie globală care depaÅŸeÅŸte pragul de 100 miliarde de dolari (americani).

 Microsoft având o valoare de 76 mil. $

 Locul 3  – Coca Cola cu 67 mil.$ urmată la o diferenţă mică  de către locul 4 –  IBM cu 66 mil.$.

Pe locul 5 foarte aproape de IBM se găseşte .. McDonalds tot cu 66 mil.

Pepsi se află pe locul 44 cu o valoare de 14,99 mil. $

Yahoo se află pe locul 81, cu doar 7,9 mil. $

KFC ocupă locul 94 cu 6,7 mil. $

Comparând Pepsi cu Coca-Cola sau Yahoo cu Google sau KFC cu McDonalds … observăm diferente enorme.

Mai multe informaţii precum şi topul complet, puteţi gasiti pe site-ul mai sus menţionat.

Un enorias merge la biserica sa se spovedeasca:
- Parinte, am venit sa ma spovedesc..
- Nu-i nevoie, fiule. Ti-am citit blogul

…S-au intamplat atatea in ultimul timp, incat sunt mult mai sensibila si romantica decat in mod normal. Ceea ce este periculos pentru cei din jur. Stii cum ai impresia uneori ca totul se naruie in jurul tau si nu poti face nimic ca sa schimbi asta? E vorba de momentele acelea in care devii actor in propria-ti viata, iar regizorul este incapatanat si nu vrea sa-ti asculte ideile. Momentele acelea, in care orice faci, pare doar sa inrautateasca lucrurile fie ca lupti, fie ca cedezi. E ca visul ala in care fugi disperat de un pericol si vrei sa strigi “AJUTOR!”, insa nu poti, in schimb te impiedici si ramai neputincios in fata primejdiei. Toti am trecut prin asa ceva. Fiecare reactioneaza in mod diferit, eu una nu pot sa ma descarc, indepartez persoanele la care tin si care tin la mine si devin un adevarat corp umblator, pentru ca toate gandurile urla in capul meu si imi distrag atentia de la ceea ce e cu adevarat important pentru mine. Sufar in tacere, dar nu pot sa plang. Tot ce am nevoie e de un imbold care sa ma scoata din starea aceea, care sa ma “trezeasca” din cosmar. De obicei reusesc sa ma scot singura din starea depresiva in care intru, dar asta numai dupa ce ma amagesc vreme de ceva timp ca e totul ok. E urat sa te minti singur, insa ceea ce ma scoate din impas e tocmai dezamagirea pe care o simt fata de mine insami la sfarsitul cosmarului. Eu sunt o luptatoare si pot trece peste orice, de aceea am facut-o din nou cu “ups” in loc de semnul exclamarii ! Uite asa am trecut din nou prin vremuri grele, am vazut din nou o parte din mine pe care am ascuns-o mult timp, pe care am invatat, sper eu, sa o accept. Acuma simt din nou dragoste, suferinta, razele de soare, briza usoara pe care aripile unui fluture o provoaca, prietenie, creativitate, dorinte, vise, realitate, fericirea ca pot simti, ca pot oscila printre stari, ca nu sunt indiferenta, ca sunt Eu din nou. Mi-au lipsit toate acestea, mi-a fost dor de mine, dar cel mai mult mi-a lipsit sa pot privii lumea prin ochii mei. Din clipa asta sunt o narcisista declarata! >:) :X.

Dedicatie:

Ziua de azi e speciala. Amintiri frumoase legate de copilarie, adolescenta alaturi de buna mea prietena Camel. Viata isi are cursul ei, iar de multe ori drumurile noastre suntem nevoiti sa le parcurgem singuri pana la capat, desi franturi de drum ne luam tovarasi de calatorie, cu care ne imprietenim si pe care ajungem sa-i iubim, pe care nu-i uitam nici atunci cand viata ne desparte. Ramane speranta ca la un moment dat drumurile noastre se vor incrucisa din nou. La multi ani, Aiurito!

Blogul lui Adi imi este o casa virtuala extrem de primitoare. Construit pe baza principiului “discutii intre prieteni”, ne adaposteste gandurile, opiniile, experientele si uneori aberatiile intr-o atmosfera primitoare si adesea colegiala. De multe ori, atunci cand scriu pe blog, ma simt ca stand la discutii intre prieteni, intr-un cerc micut si restans. Si daca ati observat, in majoritatea cazurilor, suntem noi, cei 5 autori de blog care ne comentam reciproc articolele.
De mult observ insa, numarul vizionari ale articolelor. De aproape fiecare data depasesc 20 de vizionari, iar multe dintre posturi oscileaza ca medie intre 30-60 de vizionari. Este un numar destul de maricel pentru un blog pentru/intre prieteni. Si ma intreb adesea, cine ne mai viziteaza blogul?  Si daca avem totusi trafic, de ce nu avem si comentarii? O varianta moderna a fricii de comunicare sa functioneze si in online?
Simple curiozitati personale…

(Ex: posturile mele despre imnul Romaniei si despre schimbarea rapida au aprox. 50 de vizionari. Nu le consider mari realizari, nu au nici stil scriitoricesc si nici idei interesante, iesite din comun. Cu toate aceste numarul e maricel, cu mult peste orice asteptare pe care as avea-o fata de alta “casa virtuala” in care, din cand in cand mai locuiesc).