Eu caut un prieten!

I`m a dreamoholic. Toti care ma cunosc stiu ca visez mult. Mi-am creat mai multe lumi fantastice, unde pot trai ca un adult, ca un copil, unde iubirea exista, unde din cand in cand ma refugiez departe de rautatea oamenilor care apartin lumii in care traim. M-am exprimat asa ca sa se inteleaga ca lume este asa cum o facem noi. Daca vrem o lume mai buna, ar trebui sa plecam de la premisa ca lumea este deja buna, si sa-i invatam pe cei dragi lucrul acesta. Iara am deviat de la subiect. Nu ma pot abtine. Sunt atatea lucruri care imi dau tarcoale si care incearca sa iasa la suprafata , incat de multe ori ma balbai sau vorbesc prea mult. Debitu` 🙂 (prietenii stiu de ce)..

I`m a fooloholic. Imi place sa acord o parte din increderea mea tuturor, chiar daca imi dau seama cine ma va trada. Toata lumea merita prima sansa, asa ca le acord cu riscul de a suferi, mai mult sai mai putin, dupa. Sunt cel mai mare dusman al meu, un adevarat avocat al apararii cand vine vorba de ceilalti.

Rezulta ca, pana si eu, am vise aproape imposibil de atins in viata. Cum ar fi iubirea. Nu prea cred ca exista iubirea aia atat de intens promovata. Ok exista afectiune, ok exista starea aia euforica in care ai impresia ca toata lumea e a ta doar din cauza ca sentimentele te transforma intr-un strain pe care nici tu nu-l cunosti. Devii gelos, posesiv, chiar daca nu arati asta. Iubirea este un sentiment egoist. Vrei sa fii langa persoana respectiva, dar nu atat de mult ca sa o ajuti, sa-i fi alaturi , cat opusul,sa-ti fie alaturi , sa te ajute.

Sa fim seriosi toti vrem o imbratisare calda atunci cand suntem tristi. De fapt ceea ce primim este sarutul lui Iuda. Cand ti-e lumea mai frumoasa primesti lovitura: “nu te mai iubesc”, “am pe alta”, “nu te mai vreau” etc. Daca nu e asta atunci obisnuinta transforma tot ceea ce era frumos in certuri fara de sfarsit, cauzate de cine stie ce fapte marunte: o privire, un gest etc.

Iar atunci te hotarasti: nu vei mai simti niciodata ceva de genul. Pentru ca in fond reusesti sa treci peste, insa o inima ranita, nu se vindeca niciodata singura. Are nevoie de caldura unui prieten, de blandetea sentimentelor acestuia si de necesitatea de a stii ca nu vei mai fi dezamagit/a. Nimeni nu te poate asigura ca el/ ea este “THE ONE”. E riscul pe care trebuie sa ti-l asumi. Dar daca pleci intr-o relatie gandindu-te ca asta trebuie sa fie , inseamna ca nu stii ce vrei. The One nu exista, este doar produsul disperarii oamenilor care nu pot trai singuri, si care devin dependenti de prima persoana care le ofera putina mangaiere.

Eu vad peste tot oameni care pot fi potriviti pentru cineva. Tu cel/cea care citesti gandurile astea amestecate, esti “the one” pentru o alta persoana, insa faptul ca acea persoana cauta ca disperata exact ceea ce reprezinti tu o transforma intr-un orb.

Sunt sigura ca exista ascunsa pe undeva, in lumea asta iubirea aia inaltatoare pe care o cautam cu totii. Insa sunt sigura ca nu o vom gasi niciodata atat vreme cat o vom cauta disperati. Asa ca eu prefer sa caut un prieten ..

Leave a Reply