Nobody without you…

Cine sunt eu sau cine puteam sa fiu? Ati vazut filmul Mr. Nobody 2009 ? vezi trailer, deci e bestial. Eu l-am vazut pe 123movies.
Cativa dintre voi m-ati caracteriza ca fiind “unul dintre cei mai buni prieteni”, poate ca ati adauga si “de incredere”, “un tip pe care te poti baza”, “cineva care te ajuta la greu”. Altii ati spune “cineva care m-a ajutat fara sa-mi ceara ceva in schimb”, “un incapatanat”, “cineva care nu stie sa spuna si care incearca”, “cineva care nu renunta”. Un grup foarte restrans dintre voi ati adauga “fiul/nepotul de care suntem mandri”, “greseste dar e al nostru” sau “este inca un copil desi se straduieste”, “poate mai mult dar e cam lenes”, “cel pe care il iubesc”, “un increzut”, si lista poate continua.

Dar… daca as iesi din context, daca as iesi din relatiile cu ceilalti, sa fiu doar eu singur, fara sa interactionez cu cineva… “Cine sunt eu?”

Ajut “neconditionat” pe oricine, asteptand doar sa vad ca rezultatul actiunilor mele este fericirea si bucuria celor din jur, chiar daca uneori acestia nu stiu cine i-a ajutat sau cred pur si simplu ca “li s-a intamplat”. Caut doar sa-i vad fericiti pe cei din jur si atunci sunt si eu fericit pentru ca stiu ca am contribuit la fericirea lor. Un altruist? NU! Ci mai degraba cel mai crunt egoist! Poate daca nu as fi atat de mult influentat de sentimentele si trairile celor din jurul meu as putea face mai multe lucruri pentru mine in mod direct, mi-as gasi fericirea in mine si in lucruri materiale din jurul meu. Dar nu, acolo unde vad suferinta… simt suferinta, unde vad tristete, simt tristete si ma simt “obligat” sa fac ceva pentru ei (dar defapt pentru mine), sa ma scot pe mine din starea respectiva trebuie sa-i scot pe ei din situatia in care se afla, chiar si daca este o solutie doar de moment.

Am incercat sa fug, sa evit, sa ignor, dar… sentimentul de vinovatie este mult mai distrugator decat orice altceva in lumea asta. Daca mie imi este relativ bine si ma descurc cat de cat in viata(jungla) asta, ma simt raspunzator pentru bunastarea tuturor. Cand eu am si vad pe cineva care nu are, ma simt vinovat pentru faptul ca am stiut “sa fac alegerea potrivita” si sa-mi schimb “destinul”. As vrea sa pot sa-i invat pe toti ca viata poate fi controlata! Ca daca vrei ceva cu adevarat poti sa reusesti!

Fiecare fiinta cu care intru in contact, se reflecta in mine. Fiecare traire a celor din jur, se reflecta in mine… Cine sunt eu fara voi?! Nimeni! NU am reusit sa gasesc fericire in propria mea persoana, in propriile mele realizari. Ma raportez continuu la cei din jur, la cei cu care intru in contact. Daca ei sunt fericiti si daca actiunile mele ii fac fericiti si eu ma simt fericit.

Daca m-as indeparta, sa fiu singur intr-o alta lume… nu, si daca as fi singur in mijlocul naturii, m-ar bucura ciripitul pasarilor, zborul fluturilor, miscarea frunzelor in adierea vantului… m-ar intrista orice insecta prinsa in panza vreunui paianjen…

Daca as fi singur intr-o sfera, fara ferestre, fara posibilitatea de a vedea in exterior, fara a putea lua contact cu sentimentele si trairile altor fiinte, cine as fi eu?! Nimeni! Un suflet gol, framantat doar de amintiri… Si daca mi-as pierde si memoria… Atunci as fi EU! Dar totusi as fi Nimeni! Necunoscand sentimentele, neluand contact cu fericirea, suferinta, speranta, iubirea, ura, dorinta, disperarea celor din jur, nu le-as cunoaste.

Si atunci… Cine sunt EU? fara tine draga mea? Nimeni! Dragostea ta pentru mine ma defineste, ma completeaza! Fericirea din ochii tai atunci cand ma vezi, ma umple de fericire! Simpla ta prezenta in jurul meu, da forma existentei mele. Trairile tale sunt si ale mele, dorintele tale sunt si ale mele! Tristetea si supararea ta, ma macina continuu…

Cine sunt eu? Cine sunt eu fara voi? si mai ales, Cine sunt eu fara tine?! Nimeni, doar o umbra ce rataceste in deriva prin viata.

Leave a Reply