“…..sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii,indemnul la
razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa,
incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica,
precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri? ” Articolul 30, Constitutia Romaniei.
Eu una nu stiam ca sunt chiar interzise, aveam impresia ca tin mai mult de moralitatea si decenta persoanei.

Casuta stramta era mai comoda decat parea din exterior. O ceata aurie se ridica mereu din hornul casei, formand un nor auriu, care se plimba deasupra padurii intunecoase, hranind cu picaturi de ploaie aurie zanele care ingrijeau plantele si copacii. Unicornul care domnea peste padure se adapa numai de la izvorul dadator de viata in care norul se stingea in fiecare noapte. La miezul noptii, dupa ce toata padurea era cuprinsa de neobositul Mos Ene, Unicornul, se apropria prudent de izvor, in apa caruia se privea de fiecare data. Numai dupa ce naiada Euf, care se ingrijea de apa izvorului iesea la suprafata si-l intampina voioasa cu un ulcior cu apa aurie, numai atunci, unicornul bea apa fermecata si se transforma intr-un inger. Aripile sale aurii luminau intreaga padure, Euf se apleca incetisor in fata lui Ury’el, iar el o stranse intre aripile sale… Continuare… »

In zilele cand am mai avut timp si chef de modificari la blog am adaugat urmatoarele functionalitati:

1) Posibilitatea de a vedea de cate ori a fost vizualizat un anumit articol. Acest lucru apare sub titlul articolul “This article has xx views”.

2) Sistemul de rating ( 5 stele maxim ). Valoarea fiecarei stelute este de 2 puncte. Astfel incat un vot de 5 stele inseamna nota 10. Pana azi, afisajul era gresit. Desi un articol primea nota 10 (adica 5 stelute) acesta afisa nota ca fiind 10 din 5. Eroare reparata azi.

3) Posibilitatea de a trimite articolul pe e-mail unui/unei prieten/e . Sub stelutele sistemului de rating veti gasi un link: “Trimite unei/unui prieten/e” . Accesand acest link vi se va deschide o alta fereastra cu un formular prin care puteti recomanda articolul respectiv unei cunostinte.

4)  CommentLuv – Cei care cunosc plugin-ul stiu despre ce este vorba. O scurta descriere ar suna cam asa: Daca bifati casuta din dreptul logo-ului CommentLuv, comment-ul dvs va avea si un link direct catre ultimul articol de pe blogul propriu.

5) De azi inainte aveti posibilitatea sa va editati propriile comentarii. Acest lucru este posibil in maxim 5 minute de la trimiterea comentariului. De asemenea, daca aveti deja comentarii acceptate pe site, urmatoarele comentarii vor aparea fara a mai trece prin filtrul de moderare.

6) NoFollow este dezactivat pentru link-urile din cadrul comentariilor.

Momentan atat! Have fun!

Trista si intunecata, vechea ei camera inspira durere celor care paseau inauntrul ei. Cu un gust amar realiza ca la fel era si ea inainte de a pleca in lumea oamenilor. Cateva imagini cu ea fugarind niste suflete pacalite de alti demoni, pe care le primise drept ofranda. Cel mai mult ii placea sa le arate imagini cu familiile lor chinuite de demoni. Disperarea sufletelor ii satisfaceau setea de razbunzare. Un copil ce crescuse printre sufletele chinuite, ce putea sa faca? Sa chinuie suflete la randul lui, sau sa devina suflet chinuit. In fond era ambele, un suflet chinuit care isi descarca furia si durerea pricinuita de cei din jur, prin a tortura niste suflete lipsite de aparare.

Mama ei nu mai facea parte din viata ei si aproape ca nu si-o amintea deloc. Singura amintire pe care Persefie o avea despre aceasta era mirosul fin de vanilie amestecata cu scortisoara care umplea intunericul din castelul tatalui sau. Chipul mamei sale il vazuse intr-un tablou ascuns de Luc intr-un cotlon pe care el il credea secret, din pacate ingerul cazut nu avusese in vedere faptul ca fata sa invatase cum sa faca ascunsa in fata celor din jur. De fapt nici nu stia.. Luc isi iubea fiica aproape la fel de mult ca pe mama ei, insa remuscarile, durerea, impotenta nu i-au permis sa se apropie de copilul fragil, care a invatat de unul singur sa se apere chiar daca asta insemna sa urmeze maxima: “cand esti la Roma, fa ca romanii”. Acum isi dadea seama ca singuratatea i-a batatorit o cale, pe care ea a urmat-o fara impotrivire. Si i-a fost usor mult timp sa pretinda ca e intruchiparea raului…

 Ofta… Pentru o clipa mintea ei se goli, si-i paru ca aerul poarta un miros dulce de scortisoara Continuare… »

“Romania va reusi numai prin bun simt si responsabilitate”. Este sloganul pe care, din doua motive, l-am avut in minte ieri seara. Unul a tinut de examenul pe care tocmai l-am dat (imi este ciuda si acum, pt. ca am uitat sa iau reclama in considerare), iar al doilea, incontestabil, s-a datorat drumului pana la examen.
Reclama de la Petrom mi se pare extrem de bine construita; din cate observ si deduc, ea se va adapta extrem de mult timp la specificul romanesc. Sa nu ma acuzati, imi place tara, insa in mod clar nu imi place locuitorul uzual al zonelor carpato-danubiano-pontice si anume: “homo manelarus, intelectus limitus, nesimtitus maximus”. Vorbim despre o categorie complexa, fina respingatoare a bunului simt, gust si a altor valori uzuale, a carei analiza psihologica si antropologica atinge finetea observatiei. Uneori aceasta este imbogatita si prin exponenti premium ce apartin si categoriilor: homo nespalatus, homo neandethalus si homo agresivus-agresivus (cel care urla spre exemplu in trafic, intr-un tril feroce “sa o f** pe…”stiti voi continuarea ). Aceste categorii admirabile au multe caracteristici (una este ca ar trebui sa stea inchise in custi pentru restul vietii), insa una definitorie tine in mod clar de respingerea cu obstinatie a bunul simt si a oricarei farame de responsabilitate.
Si, ca sa particulariam pentru cazul de ieri, a oricarei nota de bun simt si de respect pentru regulile din trafic.
“Vom reusi prin responsabilitate si bun simt” va fi o reclama ce se va adapta mult timp la specificul nostru cultural. La fel si urmatoarea:
Ti-e tie, dedicata, bizonule din trafic! Da tie, pentru ca meriti! Un sincer si calduros…….
Hoo cu tata !